PIU!

Posezi o fantezie,
ce si-a infipt adanc in constiinta mea
sagetile ei otravite;
Ne scaldam la fiecare asfintit
in mrejele ei,
laturi,
scursuri parfumate,
cel putin nu mai putim a hoit, cum se intampla cu ceilalti.
Noi suntem speciali;
Atat de speciali ca rasaritul se reprogrameaza
pentru ca lumina lui sa nu ne mai manjeasca fetele
nebune, dupa-atata noi;
Vantul ne evita sa nu ne-mprastie mirosul,
mirosul de noi;
Scrijeliti in culori
ne taram cadavrele unul langa celalalt,
incercam sa zambim,
dar pescarusii stiu ca suntem falsi;
Iar din oglinda-ti vor sopti mereu:
doar un cosmar;
****** ******

***** *****

Si IAR te-nseli,
caci iadul este mai aproape decat crezi,
iar din sicriu iesim usor;
Poteci s-avem,
caci gropi mai sunt destule;
MACAR DE-AI STII...